Oamenii se pot certa din diverse motive: din invidie, din gelozie, datorita lipsurilor materiale si financiare, datorita frustrarilor, plictiselii precum si datorita faptului ca, destul de multi, inca nu au invatat sa… asculte.
Ca adulti, vrand-nevrand, de-a lungul unei zile ne exersam toate abilitatile de comunicare. Scriem, citim, vorbim, ascultam, reusind (sau nu) sa fim atenti la ceea ce ni se spune. De ce nu ascultam intotdeauna ce ne spun ceilalti? Pentru ca ne mai zboara gandurile si in alta parte. Ne gandim daca am incuiat usa la plecare, daca ne putem permite o noua pereche de pantofi, daca avem banii necesari achitarii ratelor la banca, daca vom fi invitati la aniversarea lui cutare, eventual de ce partenerul de viata ne-a vorbit atat de distant la ultima convorbire telefonica si exemplele mele ar mai putea continua, dar ma opresc aici.
Desi cuvintele incep cu aceeasi litera, intre a “a auzi” si “a asculta” este o mare diferenta. Cel care aude, are o capacitate functionala, pe cand cel care asculta, pe langa faptul ca aude, trebuie sa fie si atent la ceea ce aude.
Am cunoscut un cuplu care se certa de ani de zile. Motive serioase nu aveau, dar pana a intelege acest lucru, eu ma gandeam numai la lucruri grave. Abia in ziua in care mi-au solicitat o consiliere de cuplu, am inteles ce se intampla. Doamna tot invoca motive de gelozie la adresa sotului sau. Nu asculta niciodata spusele dansului si nici pe cele ale celorlalti membri ai familiei. Intrerupea tot timpul, chiar si pe mine, pana cand a reusit sa ma enerveze. Atunci a trebuit sa iau masuri si i-am cerut imediat sa formuleze, clar si concis, motivul banuielilor sale. Nu a reusit. Mi-a spus doar ca o deranjeaza faptul ca sotul sau lucreaza “inconjurat de femei” si ca este terorizata de gandul ca acesta poate avea ochi si “pentru una din mediul inconjurator”.
A urmat cea de-a doua intrebare “L-ati ascultat vreodata pe sotul dumneavoastra?”
Mi-a raspuns sec “Chiar daca lucreaza in banca alaturi de vreo 50 de femei, care il asculta zi de zi, uite ca eu nu vreau sa-l ascult!”
“Eu vreau, asa că domnul meu, acum si aici, va dau cuvantul!” am completat eu.
Replica dansului a fost ceva demn de premiul Oscar pentru scenariu si a sunat cam asa “Draga mea, daca tu crezi ca eu, la varsta mea si la felul in care arat, mai pot da nastere unor asemenea sentimente si emotii, asta este de apreciat, iar eu te asigur de intreaga mea pretuire si apreciere!”
Amandoua am ramas fara cuvinte. Abia atunci, respectiva doamna a inteles ce greseala uriasa putea face, doar pentru ca dansa, in ciuda varstei, inca nu invatase sa asculte.

Din pacate, nu este un caz singular. In realitate sunt o multime de ascultatori dificili, in adevaratul sens al cuvantului. Fie ca nu pot, fie ca nu-si doresc, acest gen de persoane pot afecta emotional pe toti cei care nu sunt ca ei.
Oamenii certareti pot fi niste ascultatori cu adevarat problematici, deoarece insista doar pe aspectele pe care ei le considera importante, blocand orice discutie.
Cei plini de idei, in cazul in care nu stiu sa asculte, ii intrerup frecvent pe cei care le vorbesc, argumentandu-si permanent propriile idei, dorind sa se evidentieze continuu si cu orice pret.
Intrucat le lipseste increderea in fortele proprii, persoanele nelinistite care nu stiu sa asculte, au un stil de comunicare agitat si nervos, ceea ce poate deranja si pe cel mai binevoitor partener de discutie.
Cei mai problematici ascultatori sunt cei cu prejudecati, deoarece traiesc cu impresia ca numai acestea pot da valoare, oferindu-le siguranta. Daca doriti sa fiti ascultati de astfel de persoane, mai intai trebuie sa-i ajutati sa-si constientizeze problema, apoi sa le atrageti atentia, cu mult tact, asupra lipsei de disponibilitate in a va asculta.
Cu ani in urma o doamna profesoara de la facultate m-a intrebat cat se poate de direct “Sunteti o buna ascultatoare?”.
“As zice ca da, insa e loc si de mai bine!” am raspuns eu emotionata, nestiind in acel moment la ce se referea. Acum stiu. Instruirea pe care urma sa o am, impunea o astfel de conditie si dansa a dorit, sa ma avertizeze.
In viata de zi cu zi se pot intampla o multime de lucruri care va pot impiedica sa-i ascultati cu adevarat pe cei din preajma dumneavoastra. Puteti fi obositi, nervosi, neatenti, preocupati de ceva/cineva anume, poate ca v-a suparat si ceva din ce v-a spus interlocutorul. Chiar daca va veti confrunta cu asa ceva, evitati sa deveniti ostili, nu intrerupeti pe cel care va vorbeste si asteptati-va randul. Cred ca efortul, va fi rasplatit. In ce sens? Cu timpul, veti deveni un ascultator din ce in ce mai bun, lucru care poate fi de mare ajutor atunci cand nici nu ganditi.
Aveti in vedere ca numai persoanele cu adevarat sensibile, sunt capabile sa asculte cu sufletul. Restul, sa ne instruim cum putem…

Mihaela-Theodora Popescu – Editor principal
Co-autor a Editei de colectie: “Intre psihologie si parapsihologie” – click aici