Surprinzător sau nu, întrebarea mi-a fost adresată tocmai de o persoană despre care auzisem că ar fi o întruchipare a bunătății. Ne cunoșteam doar din vedere și mare mi-a fost mirarea, când, zilele trecute, m-a oprit, mi-a întins mâna și s-a prezentat, deschizând imediat o discuție, de parcă ne-am fi cunoscut de-o viață. Am mers câteva minute împreună și am discutat în legătură cu opțiunile pe care le-am putea avea. Ajunsă acasă, o vecină-prietenă m-a abordat pe scări și mi-a adresat aceeași întrebare. “Mai să fie!” mi-am zis, de când oamenii sunt atât de interesați să devină mai buni? Majoritatea persoanelor pe care le-am întâlnit sunt interesate de altfel de lucruri: ce pot face eu pentru ele, ce pot obține pentru ele, ce am, ce nu am, ce s-a întâmplat în trecut, etc.
Preocuparea de a găsi un răspuns, m-a cam obligat să analizez noțiunea de bunătate, mai ales că mai toată lumea folosește, în loc de salut, expresia “Ai grijă de tine!”. Câți dintre cei pe care-i aveți în preajmă au grijă de dumneavoastră și câți o manifestă dezinteresat? Să nu credeți că încerc să răspund la întrebarea-titlu cu noi întrebări. Ele au doar rolul de a vă convinge că este dificil să rămâi bun într-o lume în care dorința de a fi și mai bun, poate părea o utopie.
Ce credeți că ne-ar putea face mai buni și din ce puncte de vedere: sufletește, atitudinal, comportamental sau profesional? Propun să le luăm pe rând.

Se spune că un om poate deveni mai bun, sufletește, dacă reușește să se detașeze de suferința sa din trecut. Esențială ar fi iertarea celor care i-au greșit, dar și distanțarea imediată de cei care o fac sau încearcă să o mai facă. “Indiferent ce spune lumea, zâmbește și du-ți misiunea mai departe’’ ne-a sfătuit inegalabila Maica Tereza. Cu zâmbet sau fără, încercați să faceți în propria viață tot ce doriți. Cred că numai în acest fel se poate ajunge, la mult discutata,  liniște sufletească.
Orice ați face, nu puteți mulțumi pe toată lumea. Se vor găsi întotdeauna personaje care, dacă ați reușit să faceți mai mult decât ele, nu vă vor ierta niciodată. Să nu vă pese de părerea și nici de răutățile celor care nu vă cunosc! Frumusețea fără bunătate nu valorează nimic. Nu vă pierdeți timpul cu cei care încearcă să va inducă spiritul de turmă. Celor care au încercat să mă tragă înapoi le-am răspuns, la nevoie, citându-l pe fostul președinte Abraham Lincoln “Poate că merg mai încet, dar niciodată înapoi”. Din păcate, rareori am fost înțeleasă… măcar am încercat.

Din punct de vedere atitudinal și comportamental puteți deveni mult mai buni doar dacă agreați ideea că bunătatea este o binecuvântare. Întotdeauna vor avea nevoie de ajutor cei mai puțin norocoși! Binecuvântați cu faptele voastre bune pe toți cei care vă cer ajutorul, lecțiile de bunătate nefiind altceva decât modalitatea dumneavoastră de convingere că binele este mult mai puternic decât răul.
Descoperiți singuri cum ați putea fi manipulați și folosiți această sensibilitate doar pentru a vă putea apăra. Dacă veți avea succes, mulți dintre cei pe care-i aveți în preajmă vor încerca să vă folosească și să-și atingă obiectivele, cam greu de atins prin forțele proprii. “Pe inima și gândurile mele numai eu sunt stăpân și voi fi cât voi trăi” spunea celebrul scriitor Liviu Rebreanu. În afară de imensul său talent, cred că acesta a fost ingredientul secret al succesului de care s-a bucurat, chiar din timpul vieții, nu numai post-mortem.
Nu vă gândiți că sunteți prea mici (social), prea neinsemnati,  pentru a se face diferența. “Dacă tu crezi că ești prea mic să faci o diferență, încearcă să dormi în cameră cu un țânțar” a afirmat cândva  înțeleptul Dalai Lama, observația fiind mai de actualitate că oricând.

Din punct de vedere al pregătirii profesionale, ceea ce ne poate face mai buni este munca individuală și perfecționarea continuă. Singura șansă să fii de neînlocuit este să fii cel mai bun. Ori de câte ori mă plângeam că sunt obosită și nu mai pot învăța, bunica mă motiva cu  proverbul chinezesc “Sapă fântâna înainte de a-ți fi sete”. Cu o cafea aburindă și câteva cuvinte alese, foarte bine plasate, reușea să mă reseteze.
La maturitate am observat altceva. Principala cauza a oboselii nu este doar lipsa somnului. O altă cauză ar fi descurajarea că tot efortul depus poate fi în zadar. Am resimțit-o din plin și tare aș vrea să nu se mai repete!

“De ce să încerc să mai fiu bună când toți cei din jurul meu sunt răi?” m-a întrebat o prietenă, grav afectată emoțional de răutatea colegilor, care nu-și doreau altceva decât s-o determine să demisioneze. I-am recomandat să adopte atitudinea regretatei prințese Diana (Lady Di) și să nu uite, oricât de crunt ar fi lovită,  că cea mai bună răzbunare este succesul masiv.
În încheiere, eu cred că ceea ce ne poate face mai buni, poate fi și încercarea de a demonstra că merităm mult mai mult decât ni se oferă. Cât am fost de convingători, ne-o pot dovedi doar cei care ne iubesc cu adevărat, care ne apreciază calitățile și nu în ultimul rând, bunătatea.

Mihaela-Theodora Popescu – Editor principal
Co-autor a Editiei de colectie: “Intre psihologie si parapsihologie” – click aici