CAFEDOMANTIA
Ghicitul in cafea – elemente si tehnici de baza

Cafedomantia… Arta ghicitului in cafea… Este si iubita si hulita; o practica initiati si amatori, femei si barbati, saraci si bogati. Ba, recent am citit in presa ca, mergand o “vedeta” (de-astea noi…) la preot sa se spovedeasca fiindca apelase la o ghicitoare in cafea, preotul i-a spus …„si mie imi ghicesc maicutele in cafea!”…
Aceasta arta a ghicitului in cafea este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si, fara sa aiba perioade de glorie sau decadere, dainuie si astazi.

“Descoperirea” cafelei

Se spune ca, pe la 1400, un pazitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si foarte energice dupa ce mancau fructele rosii care cresteau in tufisurile de pe acele meleaguri. Intrigat de comportamentul lor, Khaldi a gustat si el din fructele acelea si a observat o revigorare pe care acestea i-au adus-o. Si mai intrigat, el a dus fructele la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele in apa, obtinand un lichid amar dar foarte aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolenta. Fusese descoperita cafeaua!…
O alta legenda vorbeste despre un dervis musulman, condamnat de dusmanii lui sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. Legenda spune ca o voce l-a indemnat sa manance din fructele ce cresteau in niste tufisuri; dervisul a incercat sa inmoaie fructele in apa si fiindca nu a reusit, pur si simplu a baut apa in care le muiase. Astfel a supravietuit, ba mai mult, a capatat energia necesara pentru a se intoarce la ai sai si a le aduce fructele arborelui de cafea.

Drumul cafelei

Bautura a devenit cunoscuta sub numele de cafea, multi crezand ca numele sau se trage de la provincia etiopiana Kaffa, de unde cafeaua isi trage obarsia. In realitate acesta vine de la “kahweh”, termen arab pentru “revigorant”. Dincolo de legenda, descoperirea cafelei a dus la cultivarea sa comerciala, care este atestata pentru prima oara in secolul al XV-lea in Etiopia, unde cafeaua crestea salbatic. Consumul de cafea s-a raspandit in Yemen, Egipt, Siria si Turcia. Cafeaua era cunoscuta si sub denumirea de “vinul Arabiei”, datorita faptului ca musulmanii, care nu consumau vin, foloseau cafeaua ca substitut, datorita efectului ei stimulator. Obiceiul de a bea cafea s-a raspandit rapid, astfel ca in 1615 ajungea in Venetia primul transport, din Turcia. În secolul al XVII-lea, existau deja in Europa numeroase cafenele. Din Marea Britanie si din alte tari europene, cafeaua a fost dusa apoi in America, mai intai in Virginia. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de Sud-Est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.

Dar ghicitul in cafea?

Cu ghicitul in cafea este alta poveste; putem spune ca isi are originile in China antica, unde calugarii din vechime preziceau viitorul prin interpretarea formelor lasate de frunzele de ceai in cesti. Aceasta forma de divinatie, numita taseografie, a fost preluata mai tarziu si adaptata pentru cafea, intai de catre arabi si apoi de catre turci. Si astazi, multi confunda cele doua forme de divinatie, numind si cafedomantia – taseografie. Cafedomantia, ajunsa la noi prin mijlocirea otomanilor si grecilor, este un sistem bazat pe intuitie si imaginatie, care in timp a capatat regulile si principiile lui.

Elemente si tehnici de baza

Principalul element este – in mod firesc – cafeaua. Dar nu orice fel de cafea, ci cafeaua tip arabica, macinata putin mai grunjoasa, pentru ca zatul sa se delimiteze mai precis; mai putin indicata este cafeaua tip robusta, al carei zat are tendinta de a se strange la un loc. Cafeaua se fierbe obligatoriu la ibric, la foc mic (nota bene: daca da in foc cafeaua, ghicitul trebuie amanat!) si va fi bauta chiar atunci si nu peste cateva zile (unele femei au obiceiul de a bea cafeaua azi, a intoarce ceasca si a o duce la ghicitoare – poimaine!).
Persoana care ghiceste in cafea va observa cu atentie formele si semnele care apar in timpul fierberii, in caimac; este necesar un bun spirit de observatie, caci acestea dispar tot atat de repede cum apar; eventual le poate nota, caci acestea dau indicatii interesante despre problema pentru care subiectul a venit la ghicit. Odata cafeaua turnata in ceasca, va fi bauta incet de subiect si apoi, dupa clatinarea cestii prin rotire, pentru ca zatul sa acopere si peretii acesteia, se rastoarna pe o farfurioara si se lasa pana zatul de pe peretii cestii aproape s-a uscat. Nu este indicat sa se puna un servetel de hartie pe farfurioara, caci adevaratul ghicitor in cafea “citeste” si semnele de pe farfurioara. La fel, trebuie observate orice urme de zat de pe exteriorul cestii, care, la randul lor au anumite semnificatii.
In principiu, dar diferind de la o persoana care ghiceste la alta, prima imagine cercetata este fundul cestii; in functie de luminozitatea acestuia se considera starea sufleteasca a subiectului; mai intunecata arata o dispozitie proasta sau preocupari intense pentru problema respectiva s.a.m.d. Apoi, partea dinspre toarta se refera la persoana respectiva si ambientul ei; partea opusa toartei se refera la cei din exterior. De asemenea, se tine cont de mana cu care subiectul tine ceasca, deoarece partea dinspre sine are o semnificatie, partea opusa – alta. Se incepe citirea in sensul acelor de ceasornic si de sus in jos. Ghicitul in cafea se poate face oricand, in orice zi, la orice ora a zilei; mai putin este indicat ghicitul pe vreme ploioasa sau umeda, care poate influenta, ingreunand uscarea zatului. Sa mai spunem ca, spre deosebire de cititul clasic in ceasca, mai exista si alte metode, cum ar fi cititul in zatul ibricului pus pe o farfurie, preparat in prealabil intr-un anumit mod si ale metode si tehnici, care sunt insa mai putin folosite.

De retinut!

Femeile obisnuiesc sa se duca la ghicit insotite de rude sau prietene. Prezenta unei a treia persoane in cursul sedintei respective poate tulbura mult limpezimea interpretarii; intrepatrunderea bioenergiei acelor persoane cu cea a subiectului sau a celui/celei care ghiceste, poate dauna si poate face ca rezultatul sa nu fie corect. Daca mergeti cu cineva, rugati persoana care va insoteste sa astepte in alta incapere, daca aceasta exista. In orice caz, pastrati intimitatea atat de necesara acestui fel de divinatie.

Si ghicitul propriu-zis?…

Ghicitul propriu-zis se face prin “citirea” si interpretarea semnelor, figurilor si formelor care apar in ceasca. Aceste simboluri sunt interpretate, de cele mai multe ori, in mod diferit, de persoane diferite. Totusi, exista tot felul de “dictionare” de imagini si semne, care pot oferi un fel de indreptar pentru amatori si amatoare. Dar tot mai sigur este sa ne adresam unui specialist in domeniu (femeie sau barbat). De asemenea, este foarte important sa stim ca ghicitul respectiv se bazeaza mult pe intuitia celui sau celei care ghiceste; fara intuitie exista riscul ca citirea sa fie lipsita de certitudine.

“Rasputin al Palestinei”

De-a lungul timpului, in vremuri apuse sau in contemporaneitate, majoritatea sefilor de state au apelat la prezicatori, astrologi, ghicitori in cafea. Ar fi o lista prea lunga sa-i amintim; dar se stie atat despre vestitul Merlin al regelui Arthur, cat si despre Aliodor Manolea al lui Traian Basescu, pastrand proportiile! Dar cel mai renumit ghicitor in cafea ramane tanarul Moussa el-Moghrabi, medium, prezicator si mare maestru in ghicitul in cafea, denumit “Rasputin al Palestinei”, “Baiatul de Aur” sau “Umbra lui Arafat”. Ati ghicit desigur: este vorba despre celebrul Yasser Arafat, liderul miscarii pentru Eliberarea Palestinei. Moussa El-Moghrabi era un tanar de care Arafat nu se dezlipea, deoarece acesta prognozase intocmai mersul negocierilor dintre Palestina si Israel in 1999 si datorita exactitatii pronosticurilor sale Arafat capatase o incredere deosebita in el. Sora prezicatorului recunostea intr-un interviu ca “seful statului il consulta pas cu pas, cu toate ca lucrul acesta nu va fi niciodata recunoscut in mod oficial. Nici un politician nu va dezvalui ca unele dintre cele mai importante decizii depind de zatul unei cesti de cafea”!

Pastrand proportiile…

Daca oameni importanti pentru viata planetei si a unor state apeleaza la ghicitori in cafea, este de inteles ca si noi, oamenii de rand, putem sa facem asta; si chiar o facem. Exista voci care spun ca Biserica condamna astfel de practici si voci care spun ca se poate obtine “iertarea” pentru acestea. Ramane la latitudinea fiecaruia sa procedeze cum crede de cuviinta. Dar nimeni si nimic nu o sa poata opri multele persoane care ghicesc in cafea si nici multimea de persoane care solicita aceasta!

*Citeste si “Cu zodiile la cafea” – click aici


Radu Botez – parapsiholog – Senior Editor
Co-autor a Ediţiei de colecţie: “Între psihologie şi parapsihologie” – click aici
www.parapsiholog.ro