Sfântul Valentin este considerat protectorul îndrăgostiților. Legendele spun că vindeca bolnavi, că ar fi trăit în sec.III e.n în zona Italiei de astăzi și că ar fi căsătorit un păgân cu o creștină, în ciuda poruncii împăratului român de la acea vreme. A fost prins, condamnat la moarte și executat la data de 14 februarie 267 (unii spun 270). Sacrificiul său nu a fost uitat și în memoria sa, în fiecare an, la data de 14 februarie se organizează petreceri, îndrăgostiții își oferă daruri și își declară dreagostea în fel și chip.
La noi, Valentine’s Day este o sărbătoare preluată. Comercianții au intuit imediat cât de profitabilă poate fi și au pus la dispoziția doritorilor o ofertă cam greu de ignorat. Se pare că și anul acesta s-au vândut o mulțime de flori, bomboane de ciocolată, felicitări, alături de care s-au spus adevăruri, dar și o mulțime de minciuni, cu consecințe sau fără.
Cum am ajuns la o asemenea concluzie? Analizând suferința emoțională a unei sensibile domnișoare, care, tocmai de Ziua îndrăgostiților a descoperit că este doar… partenera de rezervă.
Dacă doriți să aflați cum vă puteți da seama că sunteți rezervă și nu o prioritate, vă invit să mă urmăriți. Chiar dacă nu aveți un partener / parteneră, informațiile prezentate în cele ce urmează, vă pot ajuta să înțelegeți dacă aveți statutul de rezervă și în calitate de: prieten, colaborator, partener de afaceri sau om bun la toate.

“- De mai mult timp, trăiesc cu iluzia că dragostea trebuie doar simțită și nu demonstrată. Am uitat cu desăvârșire că micile detalii fac diferența. În ceea ce mă privește, am ales cu seninătate locul doi, fiind convinsă că, doar în cazul lui, cariera și firma pot ocupa locul întâi. Îmi plăcea să fiu pe locul doi, realitatea este că nici măcar nu urcam pe podium. Înaintea mea erau multe: hobby-ul, prietenii, familia din care făcea parte și nu în ultimul rând, dorința de a acumula cât mai mulți bani. Fără să bănuiesc, făceam parte dintr-o relație triunghiulară. Când nu venea ea, mă chema pe mine și tot așa…
Se mai poate vindeca o astfel de durere? Ce mi-ar fi putut indica că sunt doar partenera de rezervă ?”

Din păcate, durerea cauzată de neiubire este o durere traumatizantă, foarte greu de suportat. Uneori se vindecă, alteori doar se cicatrizează, redeschizându-se ori de cate ori se repetă situația care a declanșat-o. Lipsa experienței de viață, intensitatea trăirilor afective, îi fac pe cei foarte tineri deosebit de vulnerabili.
“Ce știu ei ce este dragostea?” se întreabă unii părinți, pe când alții sunt șocați când descoperă că fii sau fiicele lor și-au început viața sexuală.

Nu degeaba se spune “Viclenia este expresia răului deghizat în bine’’. Ce ar putea indica că aveți în preajmă un excroc sentimental? Când nu primiți ceea ce oferiți, când observați refuzul responsabilității, lipsa atenției (manifestată prin comunicare și gesturi), dar și prezența nefericirii.
Dezechilibrul între ceea ce oferiți și ceea ce primiți în materie de dragoste, înțelegere, generozitate și respect este un indicator clar că viclenia este un element cât se poate de prezent în tot ceea ce vi se întâmplă.
Refuzul responsabilității trădează neimplicarea, lipsa dorinței de a avea un viitor împreună.
Lipsa atenției, atât în domeniul comunicării cât și al comportamentului, trădează dezinteresul față de persoana celuilalt. Ignorarea mesajelor, apelurilor, a regulilor elementare de politețe (atât de necesare într-un cuplu adevărat!), dovedesc mai mult decât niște carențe educaționale. Este adevărat, gradul de educabilitate diferă de la un om la altul, însă contează la fel de mult și nivelul de asimilare…despre care mai amintesc doar specialiștii.
Prezența nefericirii este cea mai evidentă dovadă că ceva important nu funcționează. Oamenii care se iubesc chiar sunt fericiți, nu simulează fericirea! În lipsa reciprocității iubirii, dar și a bunelor intenții, vorbele în vânt și promisiunile mincinoase nu capătă valoare. Nu vă temeți să fiți sinceri, sinceritatea nu vă lasă fără prieteni, doar îi triază. Nu cred că aveți nevoie de zile speciale precum Ziua îndrăgostiților să obțineți clarificări. Dacă aveți bănuieli că sunteți incluși în categoria rezervelor, nu disperați, nu intrați în depresie. Reanalizati situația în care vă aflați, având în vedere cele prezentate. Faceți o prioritate din a vă elibera și nu mai priviți cu aceeași ochi binele și răul.
Un astfel de rău se poate repeta oricând, vă poate destabiliza emoțional și chiar îmbolnăvi grav. Nu merită nimeni un astfel de sacrificiu. Fiți pentru voi înșivă o prioritate, chiar dacă nimeni, niciodată, nu v-a tratat în acest fel!

Mihaela-Theodora Popescu – Editor principal
Co-autor a Editiei de colectie: “Intre psihologie si parapsihologie” – click aici