Grafologia este o stiinta prin care se sintetizeaza unele constatari, in concluzii juste asupra personalitatii indivizilor, deduse din seria de indicii materiale pe care o contine scrisul acestora. Inca din Antichitate s-au facut incercari de studiere a scrisului: Demetrios din Falera spunea ca “scrisul infatiseaza sufletul celui care scrie”, iar in Orient, savantul si pictorul chinez Kuo-Jo-Hiu (1060-1110) sustinea ca “slovele arata fara gres daca scrierea provine de la un om nobil sau de la un om de rand”. In ciuda acestor preocupari timpurii, grafologia nu a facut pasi importanti, poate si datorita faptului ca in Antichitate si Evul Mediu se scria putin. Cei care se ocupau cu scrisul erau copisti de meserie. Astfel lipseau elementele de comparatie si spontaneitatea expresiei grafice, doua conditii esentiale pentru grafologie.

De la Ludovic al XIV-lea lucrurile au inceput sa se schimbe, copistii au inceput sa dispara si oamenii scriau mai mult. Pe masura ce se dezvoltau educatia si cultura, inflorea si grafologia. Evolutia ei – asemanatoare cu a celorlalte stiinte – a avut loc atunci cand au fost intrunite toate conditiile necesare aparitiei si dezvoltarii ei.

Putem “citi” temperamentul omului

Scrisul este un gest, iar miscarile prin care se executa scrisul sunt reflexe. Ceea ce duce la concluzia ca scrisul nostru este influentat de temperamentul nostru, deci: prin scris putem “citi” temperamentul omului. Bineinteles, referindu-ne nu la ceea ce este scris (textul nu este nici el neglijat) dar la felul in care scrisul este asternut pe hartie. Astfel, o scriere slaba, monotona, egala, rotunda provine de la un om al carui temperament este dominant limfatic. Scrisul in care buclele sunt accentuate, pe langa suprainaltarile sau prelungirile bastonaselor dincolo de linia mediana, atesta temperamentul sanguin. Micile, dar constantele inegalitati ale scrisului sunt semne ale nervozitatii. O scriere ferma, in care predomina unghiurile, demonstreaza un temperament irascibil.

Aplicatiile grafologiei

Grafologia are aplicatii in varii domenii, dintre care spicuim: in medicina, (scrisul unui om bolnav este diferit de scrierea in stare de sanatate), in pedagogie (mai e nevoie sa spunem de ce?), in justitie (identificarea autorilor anonimelor, gradul de responsabilitate a unor invinuiti), si in alte domenii. Astazi, inafara unui CV obligatoriu, unii angajatori cer o scrisoare de intentie scrisa de mana, tocmai pentru ca scrisul “spune” multe despre individul respectiv.
Este neindoios ca stiinta grafologiei este extrem de utila; ea este inca o stiinta “tanara” iar progresele ei sunt rapide, dar uluitor de interesante. Nu ne vom lansa in descrieri stiintifice asupra modului cum opereaza ea, ci vom spune doar ca grafologia este utila ca fiind un mijloc interesant pentru studiul caracterelor si un auxiliar pentru solutionarea unor probleme de zi cu zi.
Ar mai fi interesant de subliniat ca observatiile bazate pe simbolismul scrierii individuale se regasesc sub o forma mai generalizata in felul de a scrie al diferitelor rase si popoare. Noi scriem de la stanga la dreapta, pentru ca tindem spre progres. Semitii scriu de la dreapta la stanga, pentru ca ei se inspira din patrimoniul lasat lor de stramosi. Fiii Cerului – chinezii – scriu de sus in jos. Sanscrita, ale carei semne se insiruie sub linie, este reflectarea vietii traite in subconstient. Dar nu asta ma intriga.
Ma sperie amploarea corespondentei prin E-mail sau Messenger. Am uitat sa mai scriem scrisori. Cum o sa pot recunoaste caracterul cuiva – dupa scris ?.. Bine macar ca ne-a ramas semnatura.


Radu Botez – parapsiholog – Senior Editor
Co-autor a Ediţiei de colecţie: “Între psihologie şi parapsihologie” – click aici
www.parapsiholog.ro