Extenuarea, grijile, supărările dar şi anumite probleme medicale pot provoca tulburări de somn. Pentru cei care nu s-au confruntat vreodată cu aşa ceva, genul acesta de tulburări nu reprezintă ceva grav, fiind considerate altceva decât sunt. Se pierde din vedere ca somnul este la fel de necesar precum apa şi mâncarea, iar lipsa sau insuficienţa acestuia, pot face ca organismul să cedeze.
Suferinţa oamenilor care nu mai pot să doarmă este dificil de descris. Nu-şi mai doresc decât să doarmă şi nu de puţine ori, li se răspunde ironic „nu dormi pentru că nu eşti suficient de obosit(ă)”. Se spune că pentru a fi suficient de odihniţi, adulţii au nevoie de 6-8 ore de somn pe noapte. Unii au nevoie de mai mult, alţii de mai puţin, variaţia depinzând de emisia de hormoni în creier, de ora la care s-au născut, precum şi de bioritmul personal.
Tulburările de somn pot fi diverse. Cea mai cunoscută este insomnia, dar tot din aceeaşi categorie fac parte: narcolepsia, enurezisul nocturn, miocloniile nocturne, sindromul picioarelor neliniştite şi bruxismul (scrâşnitul din dinţi în timpul somnului).
În cele ce urmează, mă voi opri asupra fiecăreia dintre ele, explicând pe înţelesul tuturor, cam care ar fi manifestările, ce s-ar putea face pentru a vă adapta situaţiei şi câteva recomandări.

Insomnia este o tulburare a mecanismului de reglare a centrului nervos somn-veghe, care determină reducerea duratei şi profunzimii somnului. Este o incapacitate de a adormi şi de a rămâne adormit. Apare în perioade de stres, de efort excesiv, de excitare nevoasă, ca rezultat al grijilor şi a gândurilor negative care inundă mintea. Lipsa de somn crează iritabilitate, schimbări de dispoziţie, nervozitate, anxietate şi nu în ultimul rând, mânie. Poate avea o multitudine de cauze, mai ales medicale.

Cei care suferă de depresie, au probleme şi cu somnul. Unii dorm prea mult (dacă sunt lăsaţi, chiar şi până la prânz), alţii se trezesc de nenumărate ori pe tot parcursul nopţii, fără a bănui că anxietatea este adevărata cauză incapacităţii lor de a adormi. Nu ştiu dacă Emil Cioran a avut (sau nu) probleme de somn, dar de spus a spus-o foarte bine „Există o mare, o infinită legătură între insomnie şi disperare”. Absolut toate persoanele care au adus în discuţie problemele legate de tulburările de somn, au utilizat aceeaşi expresie „sunt disperat(ă)!” şi eu ştiu foarte bine că nu au exagerat. Privarea de somn pe timpul nopţii, turele de noapte imprevizibile, pot provoca o dereglare semnificativă a somnului cu grave consecinţe. Dacă turele de noapte au totuşi un ritm cât de cât constant, organismul se poate adapta destul de repede, compensând cu orele de somn de peste zi.

O altă cauză a insomniei ar putea fi iluminatul excesiv, eventual lipsa draperiilor trase pe timp de noapte, explicaţia fiind că, în anumite condiţii, organismul nu mai poate face diferenţa între zi şi noapte.
O tulburare psihică ce poate predispune la insomnie este psihoza. De ce? Pentru că starea de permanentă agitaţie şi confuzie, cauzate de boală, fac imposibilă relaxarea şi instalarea stării de somn.
Consumul de alcool dar şi de droguri pot perturba semnificativ somnul.

„– De ce consumaţi alcool, îndeosebi seara?” am îndrăznit să întreb un consumator profesionist.
„– Ca să mă odihnesc mai bine!” mi-a răspuns  zâmbitor.
„– Şi reuşiţi?” l-am întrebat, curioasă.
„– Uneori da, altetori nu. Depinde ce beau, cât beau şi în ce stare sunt înainte de a adormi. Dacă consum ceva mai uşor (gen bere sau vin), îmi este mai bine. Când trec pe tărie, votcă, ţuică, palincă, coniac etc. am coşmaruri şi mă trezesc confuz şi foarte nervos.”

Studiile de caz având ca subiect persoanele care consumă alcool în exces, au demonstrat că după beţii prelungite, incapacitatea de a dormi natural persistă foarte multe zile la rând, însă dânşii nu admit, sub nicio formă, că alcoolul ingerat anterior ar putea fi cauza insomniei pe care o au.
Insomnia poate fi provocată şi de anumite medicamente, de aceea este foarte important a se respecta cu stricteţe orele la care medicul a indicat administrarea acestora.
„Mi s-a spus să iau pastila la orele 16, dar eu o iau la 19!” mi se lauda cineva. Explicaţia dânsei a fost halucinanta „Noaptea e lungă şi trebuie să ţină efectul până dimineaţa!”. N-am rămas fără comentarii, însă persoană în cauză, nici nu a vrut să ia în calcul ce i-am spus. Se credea cel mai bun cunoscător al medicaţiei, deşi nu avea vreo specializare în acest sens.
Insomnia poate fi cauzată şi de durerile acute, persistente. Câţi dintre noi nu au făcut nopţi albe chinuiţi de vreo durere de cap, de dinţi, de fiere sau de rinichi? Acţionând cu analgezice asupra durerilor, am constatat că insomnia a dispărut ca prin farmec şi  am reuşit să adormim.

Narcolepsia este o tulburare care constă în atacuri de somn, indiferent că e noapte sau zi. Cel afectat adoarme subit, indiferent de locul unde se află: la serviciu, în mijloacele de transport, în sălile de aşteptare, în restaurante, etc. Cauza este un dezechilibru chimic în creier, care poate fi corectată cu medicamente stimulante, administrate (obligatoriu) în timpul zilei. Este o boală care debutează în tinereţe şi poate fi însoţită de halucinaţii. Poate fi foarte periculoasă, mai ales pentru cei care şofează.

Coşmarurile apar în urma unor traume majore sau în perioade de stres extrem. Incapacitatea de a dormi liniştiţi se datorează fricii intense pe care o resimte nu numai mintea, ci întregul organism. Pot fi eliminate cu ajutorul unui psiholog, capabil să identifice cauza producerii lor.

Enurezisul nocturn sau udarea patului în timpul nopţii apare în timpul copilăriei şi nu este un comportament intenţional, deşi mulţi copii sunt aspru pedepsiţi când o fac. Enurezisul nocturn ar putea fi controlat limitând consumul de lichide seara, dar şi cu ajutorul unei mici alarme cu senzor, poziţionate în pat. Cauza producerii sale este un puternic şoc emoţional, resimţit din plin, despre care copilul a refuzat să vorbească. Poate fi tratat cu succes, cu condiţia să nu se amâne prea mult. Psihologul trebuie nu numai să identifice cauza, dar trebuie să evite utilizarea termenului „ruşine”, precum şi comparaţiile cu alţi copii. Terapia poate fi de lungă durată, dar vă asigur că merită!

Miocloniile nocturne sunt contracturi repetate ale muşchilor picioarelor, deosebit de dureroase şi neplăcute care au loc pe timpul nopţii. Afectează persoanele adulte, mai ales persoanele în vârstă care prezintă carenţe semnificative de magneziu.

Sindromul piciorelor neliniştite, constând în mişcări musculare neobişnuite în timpul somnului, este o altă problemă, despre care vorbesc îndeosebi cei loviţi sistematic, în pat, de partener. Da, cel afectat de acest sindrom, dă din picioare, la propriu, atunci când doarme. O face inconştient şi  nu se poate controla. Sindromul se poate trata cu sedative uşoare, numai după ce a fost diagnosticat corect.

Bruxismul este scrâşnitul dinţilor în timpul somnului. De obicei este greşit interpretat de către partenerul de somn, care îl consideră drept o manifestare a unei tulburări nervoase, nicidecum o manifestare cauzată de un dezechilibru chimic în organism. Bruxismul poate deteriora grav dantura, aşa că, odată instalat va trebui  tratat… cu cea mai mare seriozitate.

Tulburările grave de somn pot fi cauzate şi de intrarea femeilor la menopauză. Pe lângă creşterea greutăţii corporale, îngroşarea taliei, bufeuri, transpiraţii nocturne, insomniile sunt greu de gestionat. Consultarea unui medic endocrinolog şi administrarea unei medicaţii în doze adecvate, pot diminua toate aceste probleme, mai ales că insomniile vin, cum se spune, la pachet.

Pentru a face faţă insomniilor se poate începe cu modificarea modului în care vă pregătiţi pentru somn, în sensul că:

  • evitaţi exerciţiile fizice înainte de culcare;
  • evitaţi mesele copioase, consumul de alcool şi cafea, mai ales după ce aţi luat cina;
  • optaţi pentru un duş sau o baie fierbinte care să vă relaxeze musculatura;
  • amenajaţi-vă un dormitor plăcut şi cât mai intim, decorat cu culori liniştitoare, cu draperii de calitate şi cu un pat suficient de spaţios;
  • ascultaţi muzica relaxantă sau citiţi o carte (sau orice altceva) care vă deconectează;
  • dacă vă place să priviţi la televizor, optaţi pentru ceva plăcut, distractiv, interesant, evitând din răsputeri tot ce v-ar putea produce un anumit impact emoţional;
  • evitaţi discuţiile în contradictoriu, nu va mai gândiţi la datorii, la ce aveţi de reparat prin casă, la discuţiile cu şeful sau cu vreun coleg invidios;
  • străduiţi-vă să mergeţi la culcare cam la aceeaşi oră, în fiecare zi.

Dacă nu puteţi adormi, nu vă răsuciţi de pe o parte pe alta, ridicaţi-vă din pat şi faceţi ceva. Nu trebuie să mâncaţi (deşi mulţi fac asta), beţi o cană de lapte cald cu miere, un ceai de plante, parfumaţi-vă cu un strop din parfumul preferat (am spus un strop, nu o jumătate de sticluţă) sau vizionaţi un documentar. Nu va mai gândiţi că vine dimineaţa şi că va trebui să mergeţi la serviciu, fără să fi dormit! Nu mai repetaţi obsesiv „trebuie să adorm, trebuie să adorm” pentru că există riscul să deveniţi frustraţi, iar dispoziţia dumneavoastră în următoarea zi, va fi total compromisă.
Pentru inducerea somnului există medicamente, însă nu se recomandă utilizarea lor continuă deoarece dau dependenţă. Sedativele trebuie administrate numai la recomandarea medicului, cu multă prudenţă şi în doze cât mai mici.
Un efect calmant îl au muşeţelul, lavanda şi valeriana, fiind des recomandate datorită proprietăţilor sedative, atât de medici cât şi de terapeuţi.
Melatonina este un hormon care reglează ritmul circadian şi poate fi de mare ajutor în inducerea somnului. Periodicitatea precum şi dozajul se poate stabili corect numai de către un specialist, în niciun caz de vecini, cunoscuţi, prieteni sau alţi binevoitori.

În concluzie, tulburările de somn sunt o realitate şi nu o exagerare. Din păcate, pot afecta (în sens negativ) calitatea vieţii, pot determina frustrări, anxietate, mânie, uneori chiar şi căderi psihice. Pot fi un semnal că ceva în neregulă se întâmplă în corpul fizic, motiv pentru care se recomandă şi un amănunţit control medical.
Cu cât înaintaţi în vârstă, veţi constata că timpul este foarte preţios, aşa că nu-l irosiţi suferind şi folosiţi-l doar cu cei care-l merită.

*Citeste si “La ce se poate ajunge daca nu dormim?” – aici.

Mihaela-Theodora Popescu – Editor principal
Co-autor a Editei de colectie: “Intre psihologie si parapsihologie” – click aici