Macelul mieilor ma intristeaza. Se pune atata pret pe masa pascala, de fapt numai despre aspectul culinar al sarbatorii se vorbeste peste tot! Eu ma gandesc la aspectul spiritual al sarbatorii. Imi vine sa strig: “Oameni buni,chiar nu vreti sa vedeti esenta, spiritul sarbatorii?” Bineinteles ca tac. Tac si privesc. Ma doare sufletul cand ma gandesc la mieluseii nevinovati-sacrificati pentru placerea grosiera. Sunt atatea alimente in lumea asta, care pot hrani, care pot indestula!… Ma gandesc la acei miei, nevinovatia insasi, dragalasenia intruchipata, i-as lua in brate, sa imi lipesc obrazul de capetele lor. Parca ar fi niste copii… Nu a fost suficient oare sacrificiul Mantuitorului ? EL nu ne-a cerut decat sa ne iubim Creatorul si pe semenii nostri. Unde e Iubirea in acest ritual sangeros ? Daca as avea foarte multi bani, as cumpara toti mieii lumii si i-as duce undeva departe, intr-un loc inaccesibil, unde ar putea trai liberi, zburdand…
Intr-o Lume Noua nimeni nu va mai manca miei! Sper… si oamenii se vor hrani, ca in Paradis – caci acea lume va fi de fapt un Paradis pamantesc – doar cu fructele arborilor divini…

Carmen Cortez
*Material oferit de Revista Rugaciunilor – www.rugaciuni.ro