Opțiunea, la modul general, înseamnă faptul (sau dreptul) de a alege între mai multe lucruri sau posibilități. Alegerile pot fi condiționate de o serie de factori între care amintesc: motivația, nivelul de selectare și discernământ, influențele mediului și anturajului, conjunctura economică, socială, politică. A avea opțiuni mai înseamnă a avea prilejul, precum și determinarea necesară pentru a alege. Ce rol pot avea? Opțiunile pot ajuta să mergeți înainte, să continuați ce ați început, să luați deciziile cele mai potrivite pentru dumneavoastră.
Despre oamenii curajoși se pot spune multe, însă se presupun mai multe decât credeți. Presupunerile sunt legate de sursa curajului, însă puțini se gândesc la capacitatea lor de a face cea mai corectă selecție între opțiunile care le au. În legătură cu subiectul ales, voi prezenta o veritabilă lecție despre suferință, opțiuni și supraviețuire. Sursa de inspirație este o veche legendă povestită și repovestită de-a lungul a zeci de ani de către indienii americani. Se știe că indienii americani venerau vulturii. Își puneau tot timpul pene în păr, își împodobeau veșmintele cu pene sau cu diverse desene care-i reprezentau. V-ați întrebat vreodată de ce? Dacă a existat o astfel de curiozitate și nu ați găsit o explicație, o puteți descoperi în cele ce urmează.

În munții Anzi trăiește o specie rară de vulturi a căror longevitate poate ajunge până la vârsta de 70 de ani. În urma cercetărilor s-a descoperit secretul supraviețuirii lor. Secretul este o enzimă protectoare emisă la baza fulgilor, ce le permite existența în condiții climatice extreme. Începând cu vârsta de 40 de ani, ghearele le devin flexibile, ciocul lung se încovoaie, grosimea penelor obosește mușchii pieptului și le îngreunează zborul. Toate aceste modificări se datorează faptului că după 40 de ani, corpul nu mai produce enzima protectoare. Vulturul are decât două opțiuni: să moară sau să treacă timp de 150 de zile ( cam 5 luni) printr-un chinuitor proces de transformare. Se refugiază într-o crăpătură situată în stâncă pe vârful cel mai înalt. Acolo își lovește continuu ciocul de piatră până îl rupe, își smulge ghearele și apoi așteaptă să-i crească altele noi. După ce-i apar noile gheare, își smulge absolut toate penele groase și îmbătrânite. În locul lor apar noile pene, alimentate la bază de enzima protectoare. Abia după cele 5 luni de chinuri, vulturul își reia viața și trăiește încă 30 de ani.
Povestea vulturului poate fi povestea oricăruia dintre noi, indiferent că avem sub sau peste 40 de ani. Din punctul meu de vedere este cea mai impresionantă poveste pe care am auzit-o despre opțiunea de a trăi sau a muri. Sunt convinsă că a motivat generații întregi și cred că va motiva și de aici înainte. Ilustrează perfect nu numai lupta pentru supraviețuire în condiții dificile, dar și opțiunile pe care le putem avea de a renunța la vechile obiceiuri, la diverse practici, ce ne împiedică să ne continuăm viața, indiferent cum ar fi ea.
Înțelegerea opțiunilor, din punct de vedere medical, poate fi crucială pentru vindecare sau măcar pentru o ameliorare semnificativă. Din punct de vedere emoțional, înțelegerea opțiunilor poate avea ca opțiuni renunțarea sau lupta continuă cu fiecare gând, cu fiecare emoție negativă, cu tristețea, cu frica, cu dezamăgirea sau eșecul. Chiar celebrul Arnold Schwarzenegger a sintetizat această idee, afirmând într-un discurs motivațional ” Eșecul nu este o opțiune. Fiecare trebuie să reușească în viață”.

Din nefericire, oamenii vă pot judeca aspru pentru deciziile pe care le-ați luat, fără să cunoască opțiunile dintre care a trebuit să alegeți. Nu vă obosiți să împărtașiți pentru că nu știu cât și dacă vor înțelege! Rămâneți cât mai discreți, iar în loc să vă faceți planuri, căutați și alte opțiuni. Analizați cu atenție toate opțiunile, renuntați rapid la cele care nu vi se par potrivite și concentrați-vă doar pe ce aveți de făcut.
O doamnă foarte înțeleaptă mi-a spus cândva ”Cel mai mare cadou pe care îl poți oferi cuiva sunt opțiunile”. La început n-am prea înțeles la ce se referă. Eram foarte tânără, fără experiență de viață, dar pe măsură ce anii au trecut, am înțeles perfect importanța acestui nebănuit cadou. Da, are legătură cu libertatea personală, cu înțelepciunea aplicată și nu în ultimul rând, cu frumusețea unor sentimente despre care se vorbește din ce în ce mai puțin.

Mihaela-Theodora Popescu – Editor principal
Co-autor a Editiei de colectie: “Intre psihologie si parapsihologie” – click aici