Cam cu o sută de ani în urmă, cele mai potrivite sinonime pentru o femeie cu clasă erau doar două: aristocrată și elegantă. În societatea de azi, femeia are un alt statut și drepturi legale bine stabilite. Chiar dacă nu are vreo legătură cu aristocrația și bogăția, o femeie cu clasă se distinge prin calități deosebite putând fi descrisă și prin cuvinte de genul: distinsă (cu referire la prezența sa care impune admirație și respect), rafinată (pentru a sublinia manierele fine și gustul său pentru frumos), sofisticată (cu referire la complexitatea și inteligența aparte) și cultivată (pentru a pune accent pe educația asimilată). Femeia cu clasă se remarcă prin rafinamentul comportamental și atitudinal. Modernă sau mai puțin, o astfel de femeie are anumite caracteristici: este punctuală, este amabilă fără să aștepte ceva în schimb, se îmbracă îngrijit, decent, cu gust, utilizează un limbaj care niciodată nu o pune într-o lumină proastă, cunoaște și utilizează bunele maniere, este de cuvânt, respectă persoanele cu care interacționează, indiferent de poziția lor socială, ascultă cu atenție și implicare, pune preț pe abilitățile proprii, dar și pe abilitățile celorlați semeni, își manifestă recunoștința pentru sprijinul primit.
În prezența persoanelor care o disprețuiesc, o ceartă, jignesc și/sau subapreciază, nu le este deloc ușor să-și păstreze rafinamentul, dar găsesc întotdeauna soluții. Nu este o noutate pentru nimeni că furia, disperarea, dorința de răzbunare pot duce la acțiuni violente, cu consecințe neplăcute, grave sau foarte grave. Acum este foarte mediatizat cazul doamnei care a bătut cu ranga pe amanta soțului, pe care o aștepta în fața blocului. Comentarii au fost și sunt…atât pro cât și contra. “Nu se face așa ceva, e clar că doamna nu este o femeie cu clasă” a comentat cineva pe o rețea de socializare. Deși mă enervează astfel de comentarii, comentatorii fiind sigur în necunoștință de cauză și persoană, pornind de la acest comentariu, m-am gândit să vă prezint câteva aspecte psihologice a femeii cu clasă, dar și a felului în care reacționează în fața celor care o agresează în orice fel.
Durerea sufletească nu înseamnă întotdeauna înfrângere, deși cel/cea care v-a rănit, înșelat, jignit, se așteaptă la țipete, plânsete, scandal, dramatism cât cuprinde. De obicei, se bucură de faptul că v-a dat o asemenea lecție…de suferință, supunere, de umilire, de ascultare. Practic, agresorul se hrănește (spiritual) din imaginea suferindă. Instinctul victimei este să explice cam tot ce-i vine în minte: situația, durerea, sentimentele. Nu mai explicați nimic, nu mai justificați, nu mai plângeți (dacă puteți), nu-i oferiți satisfacție!
Un om care vă disprețuiește nu este pregătit să vă asculte și nici să înțeleagă ce-i spuneți. Lacrimile, eventual furia pe care o manifestați, îl fac să se simtă important, puternic și chiar victorios. Nu-i mai alimentați această putere cu propria dumneavoastră suferință! Categoric, nu știe că cea mai periculoasă persoană nu este cea care țipă, ci care tace. Mobilizați-vă și oferiți-i o lecție pe care să nu o uite ușor! Pedeapsa începe prin transformarea tăcută, a persoanei rănite. Nu prin răzbunare directă, ci prin echilibru. Reacționați în tăcere, cu cât mai mult calm, cu detașare și dacă se poate, cu cât mai multă indiferență. Tocmai pentru a nu mai fi rănită la fel de ușor și în același fel… Durerea are și o parte benefică: educă, redirecționează, restructurează, reconstruiește. Liniștea, chiar aparentă, devine întrebarea sa fără răspuns “Cum a reușit să devină atât de puternică, cum de nu se mai sperie?”. Vestea bună este că răzbunarea poate reuși, fără o luptă directă, numai înțelegând că ce s-a pierdut nu este o pierdere în adevăratul sens al cuvântului, ci posibilitatea de a trăi un nou început. Nu degeaba se spune “Când nu mai cauți, devii căutat”… Într-o astfel de confruntare, succesul depinde de controlarea propriilor emoții și reacții. Siguranța că ați învins o veți avea doar atunci când reușiți să zâmbiți doar amintindu-vă situația și când veți descoperi cât sunteți de echilibrată și respectată.

Deși sunt o mare admiratoare a filmelor de acțiune și a practicanților de arte marțiale, provocată rău de diverse persoane care m-au subestimat, nu am reacționat așa cum ar fi meritat, ci am aplicat, cu multă răbdare, cam tot ce v-am prezentat. Recunosc, mi-a fost tare greu, dar satisfacția a fost pe măsura efortului depus. Doamna care a reacționat la infidelitatea soțului utilizând ranga și scandalul, poate că nu știa că există răzbunare și prin tăcere și aparentă indiferență. Nu sunt de acord cu persoanele care au afirmat la adresa dânsei că nu ar avea clasă. Da, uite că se poate și altfel… Eu v-am prezentat o modalitate pe care o puteți accepta, sau nu, însă aveți în vedere că unele relații nu se repară, pur și simplu se închid. De ce? Pentru a pune stop suferinței venită din partea celor care nu vă merită.

Mihaela-Theodora Popescu – Editor principal
Co-autor a Editiei de colectie: “Intre psihologie si parapsihologie” – click aici