Osho – Ce este prostia?
Cărţile Sufletului – Introducere
Suntem grabiti, suntem stresati, suntem tristi. Avem afaceri, avem copii, avem facturi, avem necazuri. Si noi? Noi ce facem pentru sufletul nostru? Si – la urma urmei – si pentru sufletul celor din jurul nostru.
Redactia „Ely Star®” revine in intampinarea dvs. cu o propunere de… suflet. Multi spun ca acum putini sunt cei care mai citesc. Noi vrem sa va ajutam sa va opriti din iuresul nebun al existentei, sa respirati adanc si sa oferiti sufletului dvs. – hrana! Vom prezenta bilunar cate o carte, care ar trebui sa va ajute sa faceti asta. Si, nu orice carte! Ci CARTEA care sa va fie de folos.
Redeschidem noua rubrica, intitulata „Cartile sufletului , cu o superba lucrare intitulata „INTUITIA” de cunoscutul Osho, exemplar tradus de d-na Lidia Gradinaru, lucrare aparuta la editura „ProEditura si Tipografie”. Cautati-o in librarii, anticariate si in librariile on-line; nu veti regreta. Redam mai jos un fragment din aceasta.
Osho – Ce este prostia?
Ce este prostia? Prostia este urmarea altora, imitarea altora, supunerea fata de altii. Prostia este sa privesti cu ochii altora, sa asimilezi cunostintele lor ca pe cunostintele tale.
De asta punditii (expertii) sunt aproape intotdeauna prosti. Ei sunt niste papagali, ei repeta. Ei sunt placi de gramofon. Sunt priceputi la repetat, dar ia sa apara o situatie noua, ceva care nu e scris in cartile lor, si sunt dezorientati. Ei n-au nici o farama de inteligenta. Inteligenta este capacitatea de a raspunde clipa de clipa vietii asa cum se intampla ea, nu conform unui program.
Numai cei lipsiti de inteligenta au un program. Lor le e frica; ei stiu ca n-au destula inteligenta de a infrunta viata asa cum e ea. Ei trebuie sa fie pregatiti, trebuie sa faca repetitii. Isi pregatesc raspunsul inainte ca intrebarea sa fie pusa, si de asta se dovedesc prosti – pentru ca intrebarea nu e niciodata aceeasi. Intrebarea e intotdeauna noua. Fiecare zi aduce cu ea propriile ei probleme, propriile ei provocari, si fiecare clipa aduce cu ea propriile ei intrebari. Daca ai in cap raspunsuri de-a gata nu are nici o legatura cu realitatea asa cum e ea.
Inteligenta inseamna sa intri in legatura cu realitatea, nepregatit. Este extraordinar de frumos sa infrunti viata nepregatit. Viata are atunci noutate, tinerete, prospetime. Viata are atunci multe surprize. Iar cand viata are multe surprize, plictiseala nu se mai instaleaza in tine.
Prostul e mereu plictisit. E plictisit din cauza raspunsurilor pe care le-a adunat de la altii si pe care le tot repeta. E plictisit din cauza ca ochii lui sunt atat de plini de cunoastere incat nu vede ce se intampla. El cunoaste prea mult fara sa cunoasca deloc. El nu e intelept, e doar cunoscator. Cand se uita la un trandafir, nu se uita la acel trandafir. In fata ochiilor lui stau toti trandafirii despre care a citit, toti trandafirii pe care i-au pictat pictorii – este o coada mare de amintiri, de informatii. Trandafirul din fata lui se pierde in acea coada, in acea multime. El nu-l vede. El pur si simplu repeta.
Prostia inseamna repetare, repetarea a ceea ce au spus altii. Este ieftina, pentru ca nu trebuie sa inveti. Invatatul presupune multa cazna. E nevoie de curaj ca sa inveti. Invatatul inseamna sa fii gata sa te lepezi de tot ce e vechi, sa fii gata in permanenta sa accepti noul. Invatatul presupune o stare de non-egoism.
Si niciodata nu stii unde te va duce invatatul. Nu se poate prezice care va fi drumul celui care invata ; viata lui va ramane imprevizibila. El insusi nu poate sa prezica ce se va intampla maine, unde va fi el maine. El se misca intr-o stare de cunoastere. Numai atunci cand traiesti intr-o permanenta stare de necunoastere inveti.
De asta copiii invata frumos. Cand cresc inceteaza sa mai invete pentru ca aduna cunostinte si le este mult mai usor sa le repete. De ce sa-si mai bata capul ? Este mai simplu, mai ieftin sa urmezi tiparul, sa te misti in cerc. Dar atunci se instaleaza plictiseala. Prostia si plictiseala merg mana-n mana.
Omul inteligent e la fel de proaspat ca roua diminetii, la fel de proaspat ca stelele pe cerul noptii.
Inteligenta este capacitatea de a renaste iar si iar. Inteligenta inseamna sa mori pentru trecut si sa traiesti in prezent. Inteligenta inimii este inteligenta, singura inteligenta care exista. Capul este doar un acumulator. El e mereu vechi, niciodata nou, niciodata original. Este bun pentru anumite scopuri ; este foarte bun ca arhiva. Si in viata ai nevoie de asta – trebuie sa tii minte foarte multe lucruri. Mintea, capul este un „biocomputer”. Acumulezi intruna cunostinte in el si le scoti ori de cate ori ai nevoie de ele. Capul e bun pentru matematica, pentru calcul, pentru viata de zi cu zi. Dar daca crezi ca in astea consta toata viata ta, vei ramane prost. Nu vei cunoaste niciodata fericirea inimii.
Redacția ElyStar®