Motto:
Oricare ar fi durata timpului, stiinta intrebuintarii lui il va face lung.” (Seneca)

Calendarul este un sistem elaborat de om pentru a tine o socoteala logica a zilelor, saptamanilor, lunilor si anilor, in acord cu principalele fenomene astronomice, observate direct: pozitia Soarelui si a Lunii pe bolta cereasca. Cuvantul „calendar” vine de la latinescul „calendarium”, care era o evidenta a primelor zile din luna, zise „calende”, cand debitorii isi plateau datoriile sau darile. Biblia ebraica – Tora – spune in Geneza 1:14: „Fie ca ele (soarele, luna, stelele) sa reprezinte semne, anotimpuri, zile si ani” si, cu adevarat, primele repere pentru crearea calendarului au fost observatiile directe asupra astrelor; ciclurile solare si lunare, dupa care se faceau lucrarile agricole si alternanta zi/noapte care dadeau perioadele munca/somn. Astfel, calendarul astronomic este un mod de divizare a timpului, stabilit dupa fenomene astronomice ciclice ca fazele Lunii sau miscarea aparenta a Soarelui sau o combinatie a pozitiei celor doua corpuri ceresti.

Calendarele selenare sau lunare, au fost primele calendare, iar ele luau ca reper miscarea Lunii in jurul Pamantului. Multe milenii inainte de era noastra, sumerienii si babilonienii au fost primii care le-au folosit; au urmat egiptenii, chinezii si evreii, apoi grecii si romanii pana in secolul I i.Chr. In epoca noastra mai folosesc acest calendar musulmanii si cateva grupuri din Africa. In acest sistem, luna incepe la Luna Noua, neavand un numar constant de zile; in vechime alternau luna de 29 zile cu cea de 30 de zile, ceea ce comporta un mare decalaj.
Calendarele Solare stabilesc durata unei zile, a celor patru anotimpuri, solstitiile si echinoctiile, in raport cu traiectoria aparenta a Soarelui pe bolta cereasca. Astfel de calendare sunt: calendarul egiptean, copt, aztec, mayas, roman si iulian, calendarul erei crestine, calendarul gregorian, indian, calendarul republican francez si, probabil, va fi calendarul de maine.

Calendarul iulian

Romanii foloseau calendarul cu 355 de zile, plus o luna, zisa intercalaris, intre februarie si martie. Pe de alta parte, egiptenii foloseau calendarul cu 12 luni intr-un an, erau cate 30 zile/luna, plus 5 zile epagoneme, cand se sarbatorea ziua de nastere a zeitatilor Osiris, Horus, Seth, Isis si Nephthys. Dar aceste sisteme dadeau la cateva decenii o intarziere substantiala, anii respectivi nemaicorespunzand cu anul tropical, necesitand dese corectii, care erau sau nu facute ordonat la acea vreme. Astfel, Iulius Cezar, consiliat de astronomul Sosigene, a stabilit in anul 46 i.Chr., care era anul 708 ab urbe condita (de la fondarea Romei), Calendarul Iulian, care aproximeaza anul ca avand 365,25 zile, dar Iulius Cezar a neglijat 11 minute, considerandu-le neimportante. Acest calendar a functionat de atunci si pana in anul 1582 al erei crestine, cand a fost inlocuit cu Calendarul Gregorian.

Ere – origini

Indiferent de organizarea zilelor, lunilor si anilor, fiecare calendar a avut nevoie de o origine, de un punct de plecare. O astfel de organizare este denumita era. Era este o perioada de timp vaga si subiectiva, cu originea intr-un punct marcant sau fondator, care, prin conventie, serveste ca punct de pornire a anului 1 al unei cronologii. De-a lungul istoriei au fost numeroase ere; cateva dintre acestea sunt: era diocletiana care a inceput la 29 august 284 (c. iulian) si sta la originea calendarului copt, inca in uz in comunitatea copta egipteana; Hegira a inceput vineri 16 iulie 622 (c. iulian), sta la originea calendarului musulman; era iudaica, a inceput la 7 octombrie 3760 i.Chr. (c.iulian), sta la originea calendarului israelit; era iuliana incepe la 1 ianuarie 4713 i.Chr. (c. iulian); era franceza incepe la 22 septembrie 1792, se termina la 1 ianuarie 1806 si utiliza calendarul republican; era elenistica, numara succesiunea de 4 ani olimpici; incepe cu solstitiul de vara al anului 776 i.Chr., considerat anul 1 al erei.

Calendarul Gregorian

Corectiile facute sau nu calendarului iulian si neglijarea celor 11 minute au facut necesara introducerea Calendarului Gregorian, pentru corectia decalajului creat, care in secolul al XVI-lea si al XVII-lea era de 10 zile, in secolul al XVIII-lea de 11 zile, de 12 zile in secolul al XIX-lea si de 13 zile in secolul XX. Calendarul gregorian a fost stabilit in anul 1582, de Papa Grigore al XIII-lea, dupa care a si fost denumit. Calendarul acesta aproximeaza anul ca avand 365,2425, fiind mult mai precis decat cel iulian. Anii bisecti sunt cei divizibili la 4; anii 1700, 1800, 1900 nu sunt bisecti pentru ca numerele lor, 17, 18, 19 nu sunt divizibile la 4, dar anul 2000 este bisect, fiind divizibil cu 400. Pentru a mentine anotimpurile la aceeasi data ca in anul Conciliului de la Niceea, anul 325, s-a hotarat ca dupa 4 octombrie 1582 sa urmeze 15 octombrie 1582. Calendarul Gregorian a fost adoptat imediat de tarile eminamente catolice, Italia, Spania, Portugalia; Franta l-a adopta si ea imediat dupa edictul papal. Polonia l-a adoptat in 1586, Ungaria in 1587, Prusia in 1610, tarile si provinciile protestante, Germania, Danemarca, Elvetia si Pay-Bas in anul 1700, Anglia si coloniile sale americane – in 1752, Suedia in 1753, Bulgaria in 1917, Jugoslavia si ROMANIA – in 1919; de notat ca Biserica Ortodoxa Romana a adoptat acest calendar abia in anul 1924. Si astazi, Occidentul foloseste acest calendar.

Stiati ca…
• …Denumirile lunilor septembrie, octombrie, noiembrie si decembrie au ramas in actualul calendar de la calendarul roman, care incepeau anul nou la 1 martie; unele luni purtau nume de imperatori, iar cele de mai sus erau numite „a saptea”, „a opta”, „a noua”, „a zecea”.
• …„Era franceza” folosea calendarul republican, instituit de Conventia Nationala a Republicii din 24 noiembrie 1793. Anul incepea la echinoctiul de toamna 22 septembrie, avea 12 luni, a cate 30 de zile plus 5 zile consacrate sarbatorilor sans-cullote-lor (revolutionarii francezi), ca egiptenii din vechime ! Anul 1 al Republicii a inceput la 22 septembrie 1792; acest calendar a fost inlocuit in Franta la 1 ianuarie 1806 cu calendarul gregorian.
• …Rusia ortodoxa a adoptat calendarul gregorian in 1918, cand miercuri 31 ianuarie 1918 a fost urmata de joi 14 februarie 1918, fiind fortata sa „piarda” 13 zile pentru a se pune in acord cu tarile europene. Acest fapt explica numele Revolutiei din Octombrie, sarbatorita la 7 noiembrie. Evenimentul s-a produs pe 25 octombrie 1917, dupa calendarul iulian, cand pentru restul lumii era 7 noiembrie. Chiar rusii utilizeaza in cartile lor de istorie ambele date, pentru a risipi orice confuzie; Lenin s-a nascut la 10/22 aprilie 1870; Revolutia din Octombrie a avut loc pe 25 oct./7 nov. 1917.

Calendarul de… maine

In prezent, Organizatia Natiunilor Unite a instituit Comisia Internationala de reforma a Calendarului, cerand tuturor sa se preocupe de stabilirea unui calendar care sa fie precis, in concordanta cu timpul real si cu legile universale. Astfel au fost propuse diferite variante, una dintre ele fiind un calendar in care fiecare an incepe duminica, 31 decembrie fiind socotita aparte, ca zi de sarbatoare, Pastele ar fi avut data fixa si multe altele. Este demn de mentionat „Codul Rotarian” – Calendarul Perpetuu Universal Rotarian – care a intrat in atentia presei, a starnit interesul specialistilor si pe cel al Comisiei de reforma a Calendarului din cadrul ONU, cu atat mai mult cu cat el este fondat pe respectul legilor universale, ia in considerare cresterea „pulsului” Terrei – rezonanta Shumann, care a crescut de la 7,8 Hz la 12 Hz; acest calendar „dezvaluie existenta inscrisa NU pe traiectoria unui timp linear (ca pana la inceputul mileniului al III-lea), ci in derularea ei pe axa timpului curb elicoidal in sensul ADN-ului” (George Baciu). Autorul acestui calendar propune ca in fiecare trimestru, doua luni sa aiba cate 4 saptamani, iar a treia sa aiba cinci saptamani; ziua in plus pana la 365 sa fie adaugata la schimbarea dintre ani, sa fie numita „Zian”, iar la fiecare 4 ani sa fie adaugata inca o zi „Ziab” – ziua anului bisect. In acest fel, toate lunile si toate trimestrele incep in ziua de luni. Autorul este roman ! Se numeste George Rotaru si este istoric si scriitor cu numeroase volume aparute. „Codul Rotarian” a fost publicat in decembrie 2008, la editura Rotarexim din Ramnicu Valcea, autorul intregistrandu-si la OSIM Calendarul Perpetuu Universal Rotarian.

REDACŢIA ElyStar®