Spiritul faraonilor
Civilizatia Egiptului Antic
De la Menes la Cleopatra
Istoria Egiptului incepe in jurul anului 3200 i.Chr. cand regele Menes a fondat primul regat unit, care a fost condus apoi de faraoni, timp de aproape trei milenii. Puternicul imperiu, care a fost Egiptul antic, a cunoscut o perioada de cca. 1000 de ani de cucerire a teritoriului sau, incepand cu persii, in anul 525 i.Chr., apoi grecii si pana in anii 30 i.Chr., cand a fost cucerit de romani; independenta Egiptului luand sfarsit odata cu moartea reginei Cleopatra, care – de fapt – era grecoaica. Cucerit – da; stapanit – nu; caci spiritul faraonilor, al egiptenilor antici a dainuit de-a lungul vremii, in timpul si dupa retragerea cuceritorilor.
In perioada sa de glorie, Egiptul a cunoscut o cultura infloritoare, iar artele o dezvoltare fara precedent, de pe urma carora ne-au ramas probe evidente, scoase la lumina de numeroasele sapaturi arheologice; nemaivorbind despre arhitectura colosala a piramidelor si templelor. Pornind de la Dinastia zisa 0 (anii 3200-3000 i.Chr.), cand limba egipteana vorbita era reprezentata prin hieroglife; continuand cu perioada predinastica si dinastica timpurie, cand s-a dezvoltat scrisul si s-a unificat intreaga Vale a Nilului, cu centrul puterii in Memphis; mergand mai departe, in timpul dinastiei a III-a cand a aparut arta imbalsamarii, mumificarea si pastrarea mortilor, ajungem la piramide, care incep a fi construite in jurul anului 2575 i.Chr., prima fiind Marea Piramida a lui Keops. Cu 3000 i.Chr. inundatiile Nilului erau baza agriculturii egiptene, pentru a carei practicare erau necesare importante cunostinte de geometrie, mecanica si hidraulica pentru complicatul sistem de canale si ecluze prin care retineau apa. Ei cunosteau perioadele de revarsare, ceea ce implica cunoasterea astronomiei, pe care sigur o aveau, lucru ce le-a permis realizarea unui calendar foarte precis. Construirea piramidelor a necesitat vaste cunostinte si imense resurse materiale; ei aveau nevoie de aritmetica, iar scrierea hieroglifica le-a permis sa foloseasca simbolurile sale in matematica, avand un sistem compus din sapte simboluri de baza.
Arta Egiptului
Descoperirile din epoca moderna, facute prin sapaturi arheologice in multe sit-uri egiptene, au scos la iveala numeroase probe ale inaltului nivel atins de civilizatia egipteana in arta; indeosebi in arta arhitecturala. Cele mai importante vestigii ale arhitecturii funerare egiptene sunt piramidele. La inceput mormintele erau dreptunghiulare numite mastaba, apoi a aparut piramida in trepte de la Sakkarah, langa Memphis, a regelui Djeser, construita de celebrul arhitect Zoser, numit Imhotep (devenit mai tarziu zeul medicinei); iar mai apoi au aparut cele ale lui Keops, Chefren si Mikerinos din Ghizeh, sub forma in care s-au pastrat pana astazi. Apoi, mormintele (hipogee) din Valea Regilor si templele : cel de la Luxor, ridicat in cinstea zeului Amon-Ra, aflat la 500 km de Cairo, pe locul vechii Theba, cu aleea Sfincsilor, strajuita de 300 statui, un obelisc de 25m. cu hieroglife si imagini din viata faraonului; al doilea obelisc a fost donat Frantei in 1833 si se afla la Paris in Place de la Concorde; si apoi, templul din Karnak, dedicat aceluiasi zeu, complex arhitectonic in care ar incapea catedrala Notre Dame. Sculptura, care reprezenta oameni, faraoni , zei si pasari, cea mai cunoscuta fiind Sfinxul; dar si statuete din lemn (a lui „Ka-Aper”, un demnitar) si sculptura in piatra, „Nespekasuti” reprezentand Scribul din Karnak, care se afla la Muzeul Louvre din Paris. Farul din Alexandria construit din ordinul lui Alexandru cel Mare si postat pe insula Pharos – de unde si numele – era folosit pentru ghidarea navelor; avea inaltimea neegalata de 134 m. si figureaza intre cele sapte minuni ale lumii antice. A mai ramas de la vechii egipteni, vestita Piatra Rosetta, descoperita in 1799 de soldatii lui Napoleon, ceea ce a permis lingvistului francez Champollion, sa descifreze pentru prima data hieroglifele egiptene, datorita faptului ca aceasta purta un decret regal, scris in trei feluri : in hieroglifica, in demotica si in greaca. Literatura egipteana continea texte hieroglifice, hieratice si demotice. Hieroglifica era pictografica, simbolica si fonetica, uneori se citea ca o definitie la rebusul de azi; hieratica, din grecescul „hieratika” = preotime, cler, a fost o scriere uzuala si nu trebuie confundata cu hieroglifica cursiva care era pentru texte religioase scrise pe alte suporturi decat piatra, ca de exemplu „Cartea Mortilor” care este o carte de rugaciuni, cu invocatii magice care ofera raposatilor posibilitatea de a se orienta in Duat (dincolo), evitand piedicile care ii pandeau; (capitolul 125 este dedicat in intregime izbavirii pacatosilor de pacatele lor). Si, in sfarsit, scrierea demotica, de la „demos” = popor, care apare in perioada regilor Ptolemei si era folosita in mod cotidian in toate inscrisurile, exceptand textele religioase.
Descoperirile vechilor egipteni
Egiptenii au inventat multe lucruri si vom vorbi despre cateva dintre ele, unele dintre acestea, sub o forma sau alta, folosindu-se si astazi. „Rudele antice” ale secretarelor din zilele noastre au fost „inventia” egiptenilor; scribii erau o casta cu ierarhizari, pentru ca 99% din populatie era analfabeta; restul de 1% erau, pe langa altii, scribii de la curtea faraonilor, cei ai demnitarilor si scribii pentru popor. O descoperire importanta a egiptenilor a fost calendarul; anul egiptean avand 365 de zile, 12 luni, plus 5 zile la sfarsitul anului. Anotimpurile erau : Inundatia, Revarsarea si Recolta; dar lunile nu aveau denumiri. In secolul al III-lea i.Chr. a fost construita la Alexandria prima orga hidraulica si tot egiptenii au construit ceasul solar, obelisc. Inca din anul 3000 i.Chr. primul suport pentru scriere a fost papirusul, care era obtinut din trestie sau stuf de papirus – planta sacra a Egiptului inferior. De asemenea, s-au gasit dovezi arheologice si despre existenta piscinei in Egiptul antic, datand din anul 2500 i.Chr. Arheologii au mai gasit probe evidente ale produselor cosmetice folosite in Egipt, inainte de anul 4000 i.Chr., cum ar fi : pasta de dinti, folosita inca de acum 5000 de ani; era un amestec de cenusa, mir, coaja pisata de ou si piatra ponce. Sapunul, cam prin anul 2800 i.Chr. era facut din untura topita cu cenusa. Egiptenii au inventat sticla, sticlutele cu parfum – inventat tot de ei – erau cele mai utilizate obiecte din sticla.
Astazi, Egiptul…
…este republica din 18 iunie 1953. Principala sursa de venituri fiind turismul, datorita bogatiei inestimabile a vestigiilor civilizatiei egiptene. Se pare ca intelepciunea egipteana din adancul vremilor, poarta in ea samanta buna a simtului umorului; se spune despre principala sursa de venit, care aduce anual cam 8 miliarde USD/ an, turismul, ca este „pensia lui Ramses”. Mai exista o sursa care aduce cca. 2 miliarde USD/an, „pensia lui Ferdinand” adica taxa de trecere a Suez-ului si „pensia lui David”, (tot 2 mld.USD/an) , numita astfel dupa ajutorul financiar acordat de SUA, in urma acordului de pace cu Israelul din 1978, incheiat la… Camp David.
Intr-adevar, Egiptul are o mostenire bogata !
*Citeste si “Misterul Marii Piramide” – aici
Radu Botez – parapsiholog
www.parapsiholog.ro
www.radubotez.ro
www.psychic-parapsychologist.com