Eșantion dintr-un discurs de femeie „modernă”
…în compania unor doamne gălăgioase o femeie, deformată de dorința de a vorbi, încerca din răsputeri să demonstreze, spre invidia auditoriului, ce împlinită este ea. Stradania-i se pulveriza în sala ce aducea a cămin cultural, în acordurile leșinate ale unei muzici retro. Iluzia că e ascultată îi dădea doamnei, printre respirări, aerul unei ființe neputincioase. Și totuși…
…bântuită de niște idei reziduale descria succesul ei în toate privințele, într-o frazare stânjenitoare ca acord. Experiența ei validă venea după ce-și abandonase bărbatul și, într-un fel copilul, lăsat în grija soacrei, foste, pentru inteligența făcătoare de bani a noului ei soț. Întărea cuvintele, bărbatul, când se refereala trecut, soțul, când reperul era prezentul. Pentru viitor mă întreb ce-o folosi?
Inteligența soțului îi populase paradisul existențial cu vreo două case, cu vreo două mașini, una dă oraș, una dă țară, neapărat mari, multe bijuterii și încălțăminte de colecție, cu prânzul la cel mai bun restaurant din oraș. Ca reflex al condiției mediocre pe care nu o putea masca, gesticula întruna, lovindu-și abdomenul aflat în plină dezvoltare, consecință, ar fi zis tatăl meu, al traiului bun! Suprapunea evenimente fără vreo logică, fără coerență.
Întreruptă de vecina din dreaptă, o doamnă trecută ca și ea de 45 de ani, având în comun aceeași coafeză, oratoarea de ocazie n-a reușit să descurce problema pusă de ea, aceea a expresiei raportului dintre obiectele arhivate prin descriere și configurarea noii ei identități ce întârzia să se vadă.
…blocată, nu prea știa ce-i aia identitate, dacă s-ar fi gândit doar la buletin, și tot era bine, bâlbăia ușor niște fraze. Spunea că mai are un inel de aur alb cu piatră, o geantă de la…, că unghiile-i sunt cu gel și model asortat părului. Asta era pentru ea identitatea. Cea nouă, evident. Surdinizată de propriile vorbe, a renunțat o clipă să mai vorbească. Atunci prompt a intervenit o interlocutoare sugerându-i să meargă unde îi este urma, poate în rândul oamenilor lipsiți de respect și de minimă decență.
Ana Koman – Editor online