”Cauze, consecințe și iertare” este un titlu pe care l-am ales deloc întâmplător. Sunt sigură că vă întrebați ce legătură ar putea fi între cauze, consecințe și iertare, niște termeni atât de diferiți din punct de vedere al semnificației! Analizând cu mai multă atenție tot ce se întâmplă în jurul meu, am înțeles câtă nevoie este de iertare pentru a se depăși anumite consecințe, mai puțin plăcute. În cele ce urmează, vă voi prezenta concluziile la care am ajuns și sper să vă fie de folos. În ce sens? Pentru a reuși să iertați consecințele cel mai greu de uitat și iertat…
Orice atitudine a cuiva față de altcineva are una sau mai multe cauze. Ascunse, mai puțin ascunse, provocate, neprovocate, gândite, plănuite sau inopinate, cauzele sunt, întotdeauna, motivul a tot ce se întâmplă, atât la nivel micro cât și macro. Când înțelegi ce ți se întâmplă, sau de ce ți se întâmplă anumite lucruri, parcă se face lumină, atât la propriu cât și la figurat, indiferent de gravitatea celor întâmplate. Un ajutor este întotdeauna binevenit, însă tot mai puțini oameni sunt dispuși să-l acorde necondiționat. Atât de mult s-au înrăit oamenii? Se pare că da și îmi pare tare rău daca v-ați așteptat la un alt răspuns.
Cauzele marilor pierderi, supărări, dureri, nenorociri, despărțiri, pot fi extrem de diverse și mai numeroase decât credeți. Amintesc doar câteva: incompetența, orgoliile nemăsurate, mândria și banii, lăcomia, intrigile unor binevoitori, trădarea, duplicitatea, invidia. Consecințele se pot resimți atât la nivel personal cât și social, economic, financiar, posibil și național. Consecințele resimțite la nivel personal pot funcționa asemeni unui duș rece. După conștientizare, se pot rupe bariere sau legături care au fost impuse forțat, după care se poate găsi și forța necesară de a se dovedi ceea ce înainte părea imposibil. De exemplu, dacă realizați că trăiți în relații toxice, începeți să faceți curățenie îndeosebi în domeniul relațiilor, începând cu persoanele care vă pun tot timpul la colț, care au tot timpul ceva de comentat la adresa dumneavoastră sau care vă consideră inferioare, desi nu sunteți. Numai dumneavoastră știți ce ați trăit și simțit cu adevărat, motiv pentru care nu mai permiteți că alții/altele să hotărască pentru dumneavoastră!
Ce poate face iertarea când este vorba despre consecințe? Pentru exemplificare, vă voi reda o poveste terapeutică, relatată deseori de către terapeuți celor interesați de acest subiect.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost ocupat teritoriul unui sat mare și bogat. Mulți dintre localnici au fost luați ostatici, între care și învățătorul satului. Urma să fie executați ca ”lecție” pentru ascultare și supunere pentru sătenii ce urmau a fi lăsați în viață. S-a hotărât că locul execuției să fie curtea casei învățătorului. Era cea mai mare și cea mai îngrijită. Ostaticii au fost aliniați, iar soldații invadatori așteptau doar ordinul de executare a focului. Era o tăcere de moarte și cu toții își așteptau sentința, căutând cu privirea pe cei dragi. Cum a intrat în curte, ofițerul comandant a zărit strugurii frumoși și copți din via plantată în curte. S-a dus țintă spre ei și când a întins mâna spre boabele de struguri, învățătorul i-a spus:
”- Strugurii mei sunt stropiți recent și dacă mâncați, veți muri! Vă rog, nu mâncați!”
Uluit de cele auzite, comandantul a răspuns:
”- Tocmai eu voi da ordinul să vă împuște și tu ai grijă să nu mă otrăvesc?!”
”- Nu vreau să vă am pe conștiință!” a răspuns cu demnitate învățătorul, privindu-l direct în ochi și făcându-și cruce.
Șocat, dar și rușinat de netrebnicia sa, comandantul a plecat capul și a dat ordin ca ostaticii să fie lăsați în viață și eliberați.
Morala: Dacă doriți să fiți liniștiți o veșnicie, faceți tot posibilul și iertați!

În concluzie, cauzele pot fi multe, uneori nebănuite, consecințele pot fi grave, posibil ireparabile, însă doar iertarea poate face diferența. Ce diferență? De a nu suferi la nesfârșit sau de a fi un supraviețuitor împăcat cu deciziile sale, când totul părea fară nicio speranță.

Mihaela-Theodora Popescu – Editor principal
Co-autor a Editiei de colectie: “Intre psihologie si parapsihologie” – click aici