Pretextul este un motiv aparent, invocat ca justificare pentru a ascunde intenții, scopuri, posibil și un plan din spatele unei acțiuni. De obicei, termenul este utilizat de către cineva ca scuză pentru a justifica ceva neîntemeiat (sau fals), ascuzându-se motivul real. În funcție de context, dar și de situația dată, pretextul poate însemna și o acoperire, un paravan (la figurat), un subterfugiu. Expresii de genul: “sub pretextul că”, “a găsit drept pretext”, “a căutat un pretext”, “a invocat un pretext”, etc. se întâlnesc destul de des, atât în viața de zi cu zi, în afaceri, la serviciu, chiar și atunci când se relatează ceva din trecutul istoric. Un simplu exemplu din viața de zi cu zi ar fi atunci când cineva pleacă de la o întrunire/ședință sub pretextul unei dureri puternice de cap, măsea, stomac, spate. Durerea mărturisită este pretextul, disconfortul, (uneori și plictiseala) sunt motivele reale. Când este vorba de afaceri, importanța pretextului constă în utilizarea oricărui eveniment (sau sărbătoare) pentru a stimula tranzacțiile, vânzările, câștigurile și nu în ultimul rând, implicarea masivă a personalului. Un exemplu de pretext care poate interveni la orice serviciu este restrângerea activității sau reorganizarea. Motivul real este dorința de concediere a unei/unor persoane, însă intenția poate fi dificil de comunicat într-un mod direct. Invocarea reorganizării ajută mult în transformarea intenției în comunicare directă, nu într-o justificare a celor decise.
Mai impresionante și mult mai sugestive, sunt exemplele de pretexte din istorie. Cele mai distructive razboie prin care a trecut omenirea, au avut la bază motive reale, mascate prin pretexte. Primul Război Mondial a început sub pretextul asasinării la Sarajevo, la data de 28.06.1914, a arhiducelui Austriei pe nume Franz Ferdinand. Ucigașul a fost un naționalist sârb din Bosnia. Imediat, Austro-Ungaria a atacat Serbia. Imperiul Rus a mobilizat armata pentru apărarea Serbiei, care era aliatul său. Germania, în scopul sprijinirii aliatului sau Austro-Ungaria, a declarat război Rusiei. Mai departe știți ce s-a întâmplat, ce orori și ce pierderi inimaginabile au urmat…
Cel de-al Doilea Război Mondial a avut la bază tot un pretext, invazia Poloniei de către Germania în luna septembrie 1939. Franța și Marea Britanie fiind aliații Poloniei, i-au sărit în ajutor și astfel s-a declarat război Germaniei. Acesta a fost doar începutul. Ce a urmat a fost un calvar pentru întreaga lume…
Istoricii și nu numai, consideră pretextele despre care am amintit anterior, niște pretexte atent și îndelung plănuite. Este evident că dictatorii (precum Adolf Hitler) au invocat motive neîntemeiate cu scopul clar de a atinge, cât mai rapid, obiectivele militare, economice, politice, sociale pe care le urmăreau.
În societatea contemporană sunt o mulțime de personalități care folosesc de tot felul de pretexte pentru a-și prezenta într-o lumină cât mai favorabilă atât comportamentul, cât și deciziile. Pretextele se găsesc instant sau se caută cu disperare, indiferent de poziție sau de nivelul decizional la care se află. Analizând pretextul/pretextele se pot analiza corect comportamentele, precum și valorile care ne ghidează. “Pisica își maschează murdăria sub cenușă, în timp ce oamenii ascund trăirile și minciunile sub pretextul onoarei” spunea cândva celebrul nostru scriitor Zaharia Stancu. Se referea la realitățile societății în care trăia, însă afirmația sa este la fel de valabilă și în prezent…
Diferența dintre pretext și motiv este dată de sinceritatea celui/celei care acționează. Pretextul este folosit ca acțiunea să pară cât mai corectă și acceptabilă. Dacă este folosit prea des, cel/cea care îl invocă are un scop ascuns, motivul fiind cu totul altul decât cel declarat oficial.
Deși pare greu de crezut, importanța pretextului se extinde în mai multe direcții, iar despre pretexte se poate vorbi și în sens pozitiv, nu numai în sens negativ.
În marketing, lichidarile de stoc, campaniile de reduceri Black Friday, reducerile cu ocazia Sărbătorilor Pascale sau de Crăciun sunt pretextul excepțional pentru a crește, exponențial, vânzările și încasările. În plus, pretextul în marketing facilitează transformarea oricărui eveniment social într-o ocazie de creștere, de extindere și succes. Așa-zisele “zile ale orașului” nu sunt altceva decât pretexte comerciale și de socializare a localnicilor, în care se stimulează popularizarea tradițiilor locale, în care pot crea noi oportunități de atragere a turiștilor prin implicarea directă a persoanelor cu atribuții decizionale și organizatorice. În context social, pretextele de acest gen oferă oportunități variate de comunicare, putând fi considerate un modern instrument de facilitare a interacțiunilor umane. Câte persoane nu au cerut ajutorul cuiva doar pentru a începe o simplă conversație!
Pretextul bine argumentat oferă o oarecare protecție emoțională, în sensul că oferă o explicație suficientă pentru a diminua responsabilitatea directă. Pretextul exprimat cu diplomație poate contribui la păstrarea politeții, fiind de preferat în locul unui refuz direct gen “nu vreau” sau “refuz categoric”. Pretextul ca simplă scuză poate avea un rol decisiv în evitarea conflictelor și în depășirea cu succes a multor situații tensionate.
Având în vedere toate cele prezentate până aici, cred că aș fi putut intitula acest nou articol “Pretextul între pozitiv și negativ”, însă un titlu lung ar fi diminuat puțin interesul celor dispuși să-l citească. Nimic nu este mai frumos decât simplitatea, mai ales pentru cei trecuți de prima tinerețe, motiv pentru care am optat pentru un titlu cât mai simplu și mai scurt.
Pozitive sau negative, pretextele nu sunt doar niște simple scuze sau justificări. Acum că le-am analizat din multe puncte de vedere, se poate concluziona că pot fi considerate și niște protecții, suficient de elegante, în fața respingerii, răutăților și intereselor meschine. Eu mă opresc aici, sperând că pretextul meu de a aborda și un astfel de subiect, v-a fost pe plac și mai ales, de folos.

Mihaela-Theodora Popescu – Editor principal
Co-autor a Editiei de colectie: “Intre psihologie si parapsihologie” – click aici