Termenul “toleranță” provine de la termenul latin ”tolerare” care înseamnă a tolera. În cultura europeană, noțiunea de toleranță a apărut abia în secolul al XVI-lea, în strânsă legătură cu gândirea umanistă, promovată de Erasmus de Rotterdam. Scopul inițial a fost combaterea fanatismului religios.
În zilele noastre, toleranța poate fi înțeleasă în moduri diferite: sub forma unei/unor concesii, ca formă de respect pentru opiniiile, deciziile și comportamentele altor persoane, ca formă a unui oarecare dezinteres, dar și ca permisiune acordată temporar pentru ceva … discutabil. Deși este cunoscută mai mult ca o atitudine de acceptare față de convingerile și opiniile altor persoane, domeniile în care se folosește sunt diverse. O întâlnim în domenii precum domeniul tehnic, medical, social, relațional, etc. Din punct de vedere tehnic, toleranța se referă la abaterile permise pentru funcționarea corectă a dispozitivelor. Din punct de vedere medical, toleranța este reprezentată de capacitatea unui organism de a suporta o anumită substanță, fără reacții adverse sau alte manifestări toxice. Din punct de vedere social, toleranța înseamnă comunicare și conviețuire în armonie. Din punct de vedere relațional, toleranța implică un echilibru între acceptarea unor diferențe între parteneri și independența fiecăruia.
Toleranța poate fi de mai multe feluri, în funcție de domeniul la care se referă. Poate fi socială, culturală, religioasă, generațională, de opinie, etc.
Din punct de vedere psihologic, toleranța reprezintă abilitatea de a accepta ideile, opiniile, precum și comportamente diferite de ale noastre/voastre. Poate evidenția capacitatea de a face față stresului, disconfortului și de a-i accepta pe cei din preajmă, așa cum sunt. Nivelul de toleranță este cel care face diferența. Setarea clară a limitelor este esențială. A tolera nu înseamnă a accepta orice și pe oricine. A tolera nu înseamnă suportarea unor abuzuri (de orice fel), nici ignorarea propriilor nevoi. Atunci când tolerăm prea mult sau prea des, exista riscul de a ne fi încălcate principiile. Când limita de toleranță este stabilită prea jos, devine posibil abuzul din partea persoanelor care pot profită de situație. Deci, toleranța poate îmbunătăți calitatea vieții, dar poate și afecta evoluția personală.
De ce și cum unii oameni pot fi mai toleranți decât alții? Motivele sunt mai diverse decât credeți. Nu intenționez să vă plictisesc cu prezentarea lor, voi enumera doar motivele cele mai cunoscute. Acestea sunt următoarele:
– iubirea, în sensul că atunci când cineva iubește din tot sufletul poate suporta comportamente și atitudini greu de suportat (sau acceptat) de către alții;
– intuiția, în sensul că cel/cea care se manifestă într-un anume fel, ar putea fi altceva decât pare;
– înțelegerea marcajelor emoționale lăsate de traumele suferite, anterior întâlnirii lor;
– înțelepciunea dată de experiența de viață sau de studiile parcurse și asimilate.

Toleranța poate fi privită și din punct de vedere negativ. Când este dusă la extrem, poate avea consecințe negative de genul apariției frustrărilor, anulării propriilor nevoi, modificării limitelor de suportabilitate, transformării acceptării tacite într-o formă regretabilă de resemnare și dezvoltării unor comportamente intolerante, chiar extremiste.
Privită că abilitate morală și socială, toleranța poate aduce beneficii, atât la nivel de societate cât și individual. Beneficii pot fi: comunicarea mai eficientă cu persoanele care au opinii foarte diferite de ale dumneavoastră, evitarea conflictelor, creșterea nivelului de empatie, creșterea rezilienței la situațiile neprevăzute, reducerea nivelului de stress, de anxietate ambele generate de tensiuni și/sau neînțelegeri.
Povestea terapeutică pe care o voi prezenta în cele ce urmează, este cunoscută drept un exemplu de toleranță. Face parte dintr-un material amplu ce promovează înțelepciunea asiatică și se pliază perfect cu cele am afirmat până acum.
A fost odată că niciodată un călugăr foarte tânăr neastâmpărat care nu se gândea mai deloc pentru ce a venit la templu. Mintea sa nu era concentrată pe învățare și nici pe desăvârșire. Maestrul-îndrumător a observat la timp acest aspect, însă nu s-a grăbit să-l certe sau să-l pedepsească. Intuind calitățile deosebite ale tânărului învățăcel, Maestrul a adoptat o atitudine diferită față de cea a predecesorilor săi. Într-o noapte caldă de vară, tânărul s-a strecurat afară din templu, sărind peste zidul de piatră, ajutându-se doar de un scăunel din lemn și de propria-i forță. Maestrul a observat scăunelul de lângă zidul de piatră și imediat a înțeles ce se petrecuse. A mutat scăunelul de unde era pus și i-a luat locul, foarte aproape de zid. La întoarcere, tânărul călugăr, crezând că umbra de lângă zid este tocmai scăunelul pe care îl lăsase la plecare, a sărit peste zid. A simțit că aterizează pe ceva moale și s-a speriat. L-a văzut pe Maestru, apoi a fugit îngrozit, așteptându-se la pedepsirea, dar și la izgonirea sa din acel templu străvechi. La niciuna dintre următoarele lecții, nu a fost deschisă vreo discuție în legătură cu acel incident. Toleranța manifestată de către călugarul Maestru, l-a rușinat atât de tare încât s-a transformat în cel mai studios și neobosit discipol.
Morala: Toleranța atent și corect aplicată, precum și abținerea de la reproșuri jignitoare, pot fi mult mai eficiente decât orice pedeapsă.
Din punctul meu de vedere, toleranța este o dovadă de maturitate emoțională. Este dificil de aplicat pentru că este greu de acceptat dreptul altor persoane de a avea opinii sau convingeri diferite. Poate fi complicat de pus în practică pentru că limitele bine stabilite nu pot fi respectate de oricine, oricând. Mândria prost înțeleasă este un inamic redutabil, cam greu de învins… Cert este că, la nivel internațional, toleranța pierde (continuu) teren în fața extremismului și conflictelor născute din te miri ce. Poate și din această cauză, toleranța a ajuns să fie considerată o virtute morală și nu un sinonim al acceptării.

Mihaela-Theodora Popescu – Editor principal
Co-autor a Editiei de colectie: “Intre psihologie si parapsihologie” – click aici