În sfârșit a venit primăvara! Ar fi prea frumos să fie un motiv de bucurie și încântare pentru toată lumea, dar nu este așa. Majoritatea persoanelor cu care am discutat sunt îngrijorate, decepționate, supărate din diverse motive personale. E drept, nici situația internațională și nici emisiunile de știri nu ne ajută să fim mai optimiști…
Între mine și cititorii mei fideli este un dialog permanent și nu pentru că nu aș avea cu cine să vorbesc. Este o formă de respect reciproc, respect pe care încerc să-l răsplătesc cu articole interesante și subiecte de interes. Este adevărat, subiectele articolelor scrise și publicate în ultimele săptămâni sunt puțin diferite față de cele cu care vă obișnuisem. De ce credeți? Pentru că solicitările cititorilor mei sunt orientate spre subiecte mai puțin optimiste și pentru că realitatea în care trăim este mult mai dură decât a fost. Zilele de 1 și 8 Martie, cândva, erau motiv pentru mici bucurii, pentru surprize plăcute, erau zile în care mirosul zambilelor, ghioceilor, freziilor răzbătea delicat atât în piețele de flori cât și din majoritatea caselor. Acum, începutul primăverii și tot ce reprezenta ea pentru români, nu mai este ce a fost. Răceala, distanțarea, invidia, posibil și lăcomia de a avea/primi din ce în ce mai mult, și-au pus amprenta asupra emoțiilor și comportamentelor. Câteva domnișoare m-au rugat să scriu despre iluzii și despre modul în care ar putea fi depășite. Câteva doamne m-au rugat să scriu despre decepții și modul în care le pot gestiona fără un ajutor specializat, ajutor care ar putea costa sume pe care nu și le permit. Niște domni m-au rugat să scriu despre detașare însă nu în sensul izolării, ci al desprinderii definitive de persoanele care i-au decepționat profund. Este greu să mulțumești pe toată lumea, practic este imposibil, însă eu am ținut cont de solicitările primite și vă voi oferi câteva răspunsuri. În articolul de astăzi ”Iluzii, decepții, detașări”, fac o asociere neobișnuită de termeni, precum și o analiză psihologică a legăturii între aceștia, pe înțelesul tuturor.

Iluzia poate fi percepția falsă a unui obiect prezent în fața ochilor, dar poate fi și o situație în care o aparență (sau ficțiune) este considerată drept realitate, dorință neîmplinită, închipuire fără o bază reală. Decepția este o înșelare a speranțelor cuiva. Detașarea poate fi o desprindere, o despărțire, o izolare, o separare, o îndepărtare, de obicei ca și consecință a unor acțiuni care au supărat, dezamăgit sau rănit.
Nu cred că există persoană care să nu-și fi făcut vreodată iluzii. Primăvara iluziile sunt mai prezente că oricând, poate și pentru că renașterea naturii ne dă speranțe că viața noastră ar putea fi mai bună, mai plină, mai veselă decât a fost. Tinerii sunt mult mai expuși iluziilor pentru că sesizează ceva mai greu falsitatea. Una dintre domnișoare mi-a povestit că iubitul ei nu i-a dăruit nici măcar un mărțișor de 1 leu, considerând atitudinea lui o confirmare a faptului că iubirea dintre ei este doar o iluzie. O doamnă (trecută de prima tinerețe) mi-a scris că soțul ei nu i-a dăruit niciodată flori și nici vreun mărțișor. Pentru dânsa, fiecare primăvară îi oferă certitudinea că trăiește într-o permanentă iluzie a respectului și afecțiunii. Cum nu pot răspunde fiecărei persoane în parte, voi formula un răspuns generalizat, având în vedere toate întrebările ce mi-au fost adresate.

Iluziile pot fi foarte frumoase, dar periculoase. Asemăn iluzia cu o sabie de samurai, excepțional lucrată, întruchipare a tradiției de secole și perfecțiunii, extrem de periculoasă pentru cei/cele care o ating sau o manevrează, fără a conștientiza riscurile. Iluzia este o speranță legată de o realitate imaginară, nicidecum reală. Poate distruge relații, suflete, poate aduce clarificări pentru cei dispuși să le accepte. Nu este indicat să vă despărțiți de un partener pe motiv că nu v-a dăruit un mărțișor, nu este indicat să considerați că ați trăit o viață în minciună dacă soțul nu v-a dăruit flori! Poate că nu dăruiesc nimic din zgârcenie, poate pentru că nu au fost educați în acest sens, cine mai știe? Cumpărați-vă singure atât mărțișoare cât și flori, iar sufletul vostru se va bucura! Dorințele neîmplinite pot afecta emoțional, așa că faceți tot ce puteți să vă depășiți iluziile sau nemulțumirile. Ați sperat că veți primi o ciocolată și nu ați primit-o? Cumpărați-vă ciocolata preferată și mâncați-o până la ultima bucățică pe o bancă în parc sau într-un mediu primitor. Sperați că veți primi parfumul preferat și nu l-ați primit? Cumpărați-l fără ezitare, iar dacă nu aveți suficienți bani, economisiți cu răbdare până reușiți să vi-l achiziționați prin forțe proprii. Făcându-vă mici bucurii, vă veți aprecia mai mult, iar stima dumneavoastră de sine va avea numai de câștigat! Iluziile vă pot afecta numai dacă permiteți acest lucru.

Decepțiile sunt mai greu de suportat decât iluziile. Ele au legătură cu trecutul, cu acțiuni desfășurate, deseori încheiate, pe când iluziile vizează viitorul. Pentru a le suporta cu demnitate, consider necesar a se avea în vedere următoarele:
– trecutul nu se mai poate schimba, indiferent ce ați face
– greșelile nu sunt niște finalități, pot fi privite și ca niște lecții de viață
– decepțiile vă pot face mai atenți, mai analitici, mai prudenți, mai greu de păcălit
– decepțiile arată vulnerabilitățile pe care le-ați avut și pe care va trebui să le eliminați.

Detașarea de persoanele care v-au rănit prin vorbele, atitudinea și/sau comportamentul lor este dificil de pus în practică, mai ales dacă sunt sentimente de afecțiune la mijloc. Recomandarea ”detașază-te emoțional” pe care mulți oameni o spun fără să se gândească (sau să-i înțeleagă sensul real), poate fi foarte supărătoare pentru cel/cea care o primește. O spun din proprie experiență, nici acum (deși au trecut mulți ani de atunci) nu pot uita cât de tare mă enerva persoana care mi-o tot spunea (cu falsă bunăvoință), deși eu eram psihologul și nu dânsa…Atenție, nu vă puteți detașa definitiv de o persoană decât dacă persoana respectivă vă devine indiferentă! Depinde în mare măsură de modul în care v-a supărat precum și de gravitatea răului produs.

În concluzie, termenii ”iluzii”, ”decepții”, ”detașări” din punct de vedere al semnificației sunt foarte diferiți, dar între ei poate exista o legătură condiționată de acțiuni care au avut loc. În cuprinsul acest articol eu i-am alăturat având și intenția de a vă reaminti că ce nu vă omoară, vă poate face mai puternici.
Chiar dacă iluziile, decepțiile și detașările suferite v-au făcut să vă simțiți pierduți, vă asigur că asta nu se va mai putea întâmpla din momentul în care înțelegeți ce sunt și ce ar trebui evitat.

Mihaela-Theodora Popescu – Editor principal
Co-autor a Editiei de colectie: “Intre psihologie si parapsihologie” – click aici